Coșul meu

Piatra in patrimoniul românesc

45,00 lei

Degradări specifice și tratamente adecvate

În cele 336 de pagini color ale cărții „Piatra în patrimoniul românesc. Degradări specifice și tratamente adecvate”, Iulian Olteanu prezintă monumente emblematice ale patrimoniului românesc: Poarta Sărutului - Constantin Brâncuși, Banca Națională a României, Palatul Elisabeta, Palatul de Justiție, Portalul Muzeului Brukenthal, Mănăstirea Stavropoleos, Biserica Episcopală din Curtea de Argeș, dar și opere de patrimoniu mobil din cadrul Muzeului Național de Artă al României.

Autor: Iulian Olteanu

Este analizată structura petrografică a operei de artă, starea de conservare a materiei litice, sunt prezentate tratamente adecvate tipurilor de degradare identificate, toate fiind exemplificate prin studii de caz.

”Rezultat al unei experiențe autentice, consumată de pe poziția interdisciplinară a restauratorului, cartea pe care Iulian Olteanu ne-o oferă astăzi are dimensiunile și consistența unui veritabil tratat. Axul în jurul căruia se construiește, cu o statornică vigilență științifică, cercetarea sa îl constituie opera de artă. Iar ținta rigurosului său parcurs privind determinarea degradărilor specifice materialelor litice, este construirea unei metodologii de diagnosticare corectă, capabilă să legitimeze intervenția asupra operelor sculpturale și arhitecturale din piatră.

Reprezentând primul ghid metodologic destinat conservării pietrei în spațiul românesc, cartea capătă un interes mai vast printr-o reevaluare critică a ceea ce se afirma până acum despre etiopatogenia componentelor artistice din piatră. ” prof.univ. dr. Dan Mohanu

”Lucrarea de față este o noutate surprinzătoare prin maniera modului de abordare a restaurării rocilor din monumente. Ea face un racord reușit și extrem de necesar astăzi între metodele de studiu ale geologiei, pe de o parte și practica restaurării pietrei, pe de altă parte. Cititorul găsește un conținut științific valoros, metode de studii multidisciplinare și excelente modalități de reprezentări grafice.” prof.univ. dr. Marin Șeclăman

 

Date tehnice:

format: 230 x 165 mm

nr pagini: 336, integral color, cusută cu ață

coperta tare / cartonată

Colecția Științific

 

Cuvânt înainte
Prefață
Introducere
1. Tipuri petrografice existente în componentele litice din construcțiile de patrimoniu ale României
1.1. Privire generală
1.2. Tipuri de roci magmatice
1.3. Tipuri de roci sedimentare
1.4. Tipuri de roci metamorfice
2. Degradarea pietrei după punerea în operă
2.1. Generalități
2.2. Deformările mecanice ale rocilor
2.3. Alterarea chimică a mineralelor din roci
2.3.1. Principalii agenți de alterare chimică
2.3.2. Alterarea mineralelor carbonatice
2.3.3. Alterarea feldspaților
2.3.4. Alterarea silicaților feromagnezieni
2.3.5. Alterarea sulfurilor
2.4. Dizolvarea şi reprecipitarea congruentă a mineralelor
2.5. Dezagregarea
2.6. Biodegradarea
2.7. Forme particulare de acoperire a suprafeței rocii ca urmare a degradării
2.7.1. Acoperire cu crustă neagră
2.7.2. Acoperire cu crustă carbonatică
2.7.3. Acoperire cu eflorescențe de săruri
2.7.4. Acoperire cu pete (pătarea suprafeței)
2.7.5. Alte degradări superficiale
2.8. Considerații asupra vitezei de creștere a crustei de alterare
2.9. Releveul petrografic şi al degradării rocilor din monumente
3. Examinarea rocilor și a stării lor de degradare din câteva edificii sugestive ale patrimoniului românesc
3.1. Ansamblul sculptural "Poarta Sărutului" (Târgu Jiu)
3.1.1. Descrierea petrografică
3.1.2. Degradarea travertinului din "Poarta Sărutului"
3.1.3. Releveul petrografic şi al degradării rocii din monument
3.2. Statuile de pe fațada principală a Palatului de Justiție din Bucureşti
3.2.1. Descrierea petrografică
3.2.2. Degradarea marmurei din statui
3.3. Piatra din portalul Muzeului Brukenthal, Sibiu
3.3.1. Descrirea petrografică
3.3.2. Forme de degradare ale rocilor din portal, după punerea lor în operă
3.4. Piatra din ansamblul arhitectonic al Palatului Elisabeta, Bucureşti
3.4.1.Tuful vulcanic
3.4.2. Varietățile de calcar
3.5. Componentele litice din edificiul Mănăstirii Stavropoleos, Bucureşti
3.5.1. Caracteristicile microscopice ale rocilor
3.5.2. Štarea de degradare a rocilor din edificiul Bisericii Stavropoleos
4. Tratamente specifice intervenției de conservare-restaurare a pietrei degradate
4.1. Curățarea
4.1.1. Considerații generale
4.1.2. Agenți şi metode disponibile pentru curățare şi modul lor de acțiune
4.1.3. Curățarea crustelor anorganice şi a eflorescențelor saline de pe suprafața pietrei
4.1.4. Curățarea depunerilor de praf
4.1.5. Curățarea depunerilor organice
4.1.6. Îndepărtarea acoperirilor antropogene
4.1.7. Tratarea biodeteriogenilor şi curățarea pietrei de biocruste
4.2. Consolidarea pietrei degradate
4.2.1. Scopul consolidării
4.2.2. Substanțe folosite pentru consolidarea pietrei
4.2.2.1. Consolidanți mineralici
4.2.2.2. Consolidanți şi adezivi pe bază de polimeri
sintetici
4.3. Mortarele în restaurarea componentelor litice
4.4. Retuşul cromatic şi valorificarea estetică
4.5. Protecția pietrei după tratament
4.6. Măsuri de supraveghere, întreținere şi monitorizare
5. Studiu integrat. Edificiul Banca Națională a României
5.1. Petrografia componentelor litice din edificiu
5.2. Degradarea calcarului din edificiul Băncii Naționale
5.2.1. Procese de degradare
5.2.2. Releveul degradării Băncii Naționale a României, fațada principală, str. Lipscani
5.3. Intervenții de conservare-restaurare realizate la Banca
Națională
5.3.1. Curățarea suprafețelor
5.3.1.1. Tratamentul de biocidare şi îndepărtare a crustelor de licheni
5.3.1.2. Îndepărtarea depunerilor slab aderente
5.3.1.3. Îndepărtarea petelor aderente de vopsea (ulei)
5.3.1.4. Îndepărtarea crustelor minerale consistente
5.3.1.5. Eliminarea sărurilor solubile de pe suprafețe și extragerea lor din calcar
5.3.1.6. Îndepărtarea chituirilor şi plombărilor
necorespunzătoare
5.3.2. Consolidarea zonelor superficiale friabile
5.3.3. Tratarea fisurilor și fixarea/replantarea desprinderilor
5.3.4. Chituiri, plombări si reconstrucții volumetrice
5.3.5. Retuşul cromatic şi valorificarea estetică
5.3.6. Tratamentul protectiv de hidrofobizare
5.4. Aspecte comparative: înainte și după intervenția de conservare-restaurare
5.5. Releveul intervențiilor
6. Piatra policromă din Biserica Episcopală a Mănăstirii din Curtea de Argeş
6.1. Scurt istoric
6.2. Descrierea petrografică a pietrei din monument
6.2.1. Caracteristici structurale
6.2.2. Caracteristicile sistemului de pori. Porozitatea
6.2.3. Date despre cimentul natural al calcarului
6.2.4. Fisurația naturală a calcarului
6.2.5. Proprietățile fizico-mecanice ale calcarului
6.2.6. Despre policromia existentă pe elementele decorative din piatră
6.3. Degradarea pietrei și a policromiei aferente
6.3.1. Dizolvarea
6.3.2. Precipitarea carbonatului dizolvat
6.3.3. Alterarea chimică
6.3.4. Dezagregarea
6.3.5. Exfolierea
6.3.6. Deformări mecanice ale moloanelor
6.3.7. Biodegradarea
6.3.8. Cruste de acoperire
6.3.9. Intervenții efectuate în timp
6.4. Principalele aspecte metodologice din cadrul intervenției
6.4.1. Operațiuni de curățare
6.4.2. Consolidarea
6.4.3. Replantarea fragmentelor desprinse
6.4.4. Îndepărtarea intervențiilor anterioare, necorespunzătoare
6.4.5. Operațiuni cu mortare
6.4.6. Retuşul cromatic și valorificarea estetică
6.4.7. Tratamente protective
7. Intervenții de conservare - restaurare pe patrimoniu mobil